Califatul nervos al Generației Facebook

Întotdeauna am respectat/încurajat dreptul la opinie, cel la protest și, în general, pe toate cele consfințite de Constituție. O voi face, fără discuție, în continuare. Dar, ca să fie clar, atât timp cât mă voi ocupa cu televiziunea, în emisiunile pe care le moderez, nu vor fi propagate/tolerate ura, amenințările

Îmi caut insula. România mea e departe

vorbe-grele

Am obosit. M-am săturat. Pur și simplu. De tot și de toate. De curvele care dau lecții de virtute. De mediocitățile autopoziționate ca repere de competență. De gângavii aspiranți la elocință. De evaluări și reevaluări. De importanții care uită de unde au plecat. De corupții care glorifică zgomotos virtuțile statului

Curva, banu’ şi cu mortu’

vorbe-grele

Mircea Badea persiflează de ani de zile termenul de jurnalist. Iar eu mă cert, tot de ani de zile, cu el din acest motiv. Mi s-a părut (şi încă mi se mai pare, da' nu ştiu cât) că generalizează nedrept. Uitându-ma, însă, în jur, am din ce în ce mai

Domnu’ Dane, te rog eu, ţi-i iei înapoi?

vorbe-grele

Iri şi Moni, Oana şi Pepe, încă soţii Truică şi sclipiciosul cuplu Borcea, Simona Sensual (fostă şi ea, dar Suhoi, pe vremea când o pescuia Bichir leşinată de pe holurile Oficiosului), Bianca şi Cruduţa, Bote şi Prinţul Cristea, Vijelie şi Salam, Vărciu plus fosta şi actualele, Tonciu şi Sânzi, Mateuţa

Uite d-aia nu mai vreau eu să fiu isteric!

vorbe-grele

Fiindcă mai sunt oameni care cred că m-am schimbat şi mă întreabă de ce, există o explicaţie a lipsei mele de vehemenţă publică din ultima perioadă. Dincolo de faptul că, în sfârşit, mi-am găsit drumul realizând o emisiune live aşezată, de interviuri, nu mai simt nevoia să mă isterizez. Fiindcă

Aicişa ar cam fi trebuit să fie un post…

vorbe-grele

Dar nu e. Fiindcă, pur şi simplu, n-am avut (şi continui să n-am) nici un chef să scriu. Despre nimic, ca să fiu explicit. Mă lasă rece stenogramele, moţiunea de cenzură, leasingul al cărui obiect este Realitatea, (re)debututul lui Hagi la Galata, soarta balenelor albastre sau recidiva întru smardoială a

Nea Cornele, nu te da lebădă-n troacă!

vorbe-grele

Mai mulţi cunoscuţi mi-au semnalat, contrariaţi, schimbarea subită de atitudine a lui Cornel Nistorescu faţă de mine. O remarcasem şi eu, iniţial nu m-a preocupat extrem de tare. Ulterior am pus-o pe seama celebrelor sale hachiţei şi, natural, a reacţiilor urâcioase pe care ţi le dă înaintarea în vârstă. Dat

Nu plec din România fiindcă nu vreau!

vorbe-grele

"M-am născut în România." Nu-i aşa că sună mobilizator, patriotic, înălţător? Şi nu-i aşa că, pentru a-mi hrăni publicul (existent şi prezumtiv), ar trebui să mă declar cel mai mare patriot în viaţă? Bine, o să dezamăgesc iar. Nu sunt nici mândru, nici ruşinat că m-am născut în România şi