UPDATE: Înregistrarea emisiunii

YouTube Preview Image

Trăim isteric, pe repede înainte. Strigăm unii la alţii ca demenţii. Nu mai avem chef şi nici răbdare măcar să ne ascultăm unii pe alţii. Am desfiinţat dialogul. Nu mai întrebăm. Noi ştim. Monologăm. Punem concluziile de la început. Suntem sceleraţi.

Talentul sau priceperea nu se mai preţuiesc. Ne descoperim doar postum valorile. Şi le plângem ipocrit la televizor. Două-trei zile, maxim o săptămână, după care uităm. Trecem grăbiţi mai departe. Ne strecurăm. Suntem preocupaţi să supravieţuim cumva. Să ne ferim din calea păliturii. Ne-am abrutizat. Noi şi după noi potopul.

M-am săturat de trăit printre aproximativi. Nu-i mai suport. Tremură carnea pe mine când îi simt în preajmă. Sunt alergic la ei. Am obosit. Încep să îmbătrânesc.

P.S. Vă rog, consideraţi ediţia din această vineri începutul sfârşitului unui ciclu.