Eu inteleg ca intreaga clasa politica trebuie decredibilizata, iar media sapa adanc si neghiob la groapa colectiva, da’ zau ca exista si metode inteligente de a o face. E firesc ca Adi Ursu sa vrea sa faca rating. Insa a-l chema in emisiune (si a-l lua in serios) pe Serban Huidu, ca sa analizeze el sistemul electoral schiop si tarele politicienilor, cand s-a facut om la casa lui pe bani cu o provenienta cel putin discutabila ai unui fostul senator pesedist (“intamplator”, socru), zau ca suna a desconsiderare a noastra, cei care (pretindem ca) gandim si ne uitam la televizor.

Pinguinul asta e, prin traditie, gata sa iasa la omor de fiecare data cand o cere cauza portocalie, dar chiar sa ajungem sa punem pret pe parerea de analist a unuia caruia-i danseaza borfeturile pe masa? De fapt, nu stiu de ce ma mir. In acelasi trust media, un fost corector frustrat de propria-i ratare a ajuns sa desfiinteze catigatorii de Nobel pentru literatura fara sa-i dea nimeni doua palme.

P.S. Ca sa preintampin intrebarile binevoitorilor, ma lasa rece razboiul penibil purtat intre saltimbancul asta ridicol (pe care l-am auzit duminica seara rostind solemn “mijloacele mass-media”) si Mircea Badea (care, dincolo de toate pustismele si frustrarile lui, are totusi proprietatea termenilor si a facut gramatica pe bune). Nu stiu cine l-a inceput, cine are dreptate, ma doare la cozoroc cine-l va castiga si mi se va rupe motu’ de la basca daca o sa ajung iar personaj la emisiunea aia copiata si rasuflata.