Multă vreme am suspectat-o de inteligenţă primară neşlefuită (nu şi de educaţie, har Domnului!) pe Elena Udrea. Am greşit, am fost un dobitoc. Ultimele zile mi-au întărit, cu vârf şi îndesat, ceea ce începuse să mi se contureze în creierii capului. Multiministra preferată a preşedintelui, pe care o bănuiam de planificarea atentă a carierei sale politice, e nimic altceva decât o ţăţoaică parvenită şi subtilă ca o bordură chinezească. Extrem de resentimentară, nestăvilită, nu ştie să disimuleze, îşi pune mâinile-n şold, suduie, dă din casă chestii destinate intimităţii de budoar.

Nu-i vreun secret, pentru absolut nimeni din mica şi meschina lume a mass-media, că Fiscul s-a dus chitit pe execuţie la Realitatea TV. Şi că Sorin Blejnar, şeful ANAF, îşi joacă postul năvălind peste cel`lalt Sorin, Vântu, pre numele său mirenesc. Motiv pentru care, pe durata controlului, s-a raportat pas cu pas către stăpânire stadiul de îndeplinire a ordinului. Mediatizarea parţialelor a căzut în sarcina lui Dan Andronic, transferat, conform tradiţiei, la masa plină cu merinde, dar lovit de amnezie în privinţa practicilor nasoale şi reprobabile ale lui SOV de pe vremea când el însuşi era mâna lui dreaptă, inclusiv la Realitatea.

Când gogoaşa s-a copt suficient de tare, a ieşit ca găina pe grămadă, semn de mare inteligenţă, însăşi Nutzyka, fix la Realitatea, post tv pe l-a umplut de bani când era (doar) la Turism şi acum îl acuză că vrea să trăiască din fonduri bugetare de la ministere, să se dea ea mare că ştie cât urma să iasă, la virgulă, valoarea prejudiciului pricinuit statului de mogulul eolian. Să vezi minune, odată finalizat controlul, acţiune supusă (conform legislaţiei) secretului fiscal, prejudiciul constatat a fost exact ăla de-l anunţa precupeaţa când şuiera printre degete pe post. În clipa aia, oriunde-n lume, până şi-n Bulgaria, şeful Fiscului şi toată echipa de control erau zburaţi instantaneu (şi pe vecie) din sistem. Asta înainte de trimiterea lor rapidă în judecată pentru încălcarea secretului fiscal.

Dar noi suntem în România. Ţară în care o fiinţă precară intelectual stă cu dosu-i mare pe copii ale documentelor fiscale interne ale unei companii recent controlată de Fisc şi scapă din ele, cu ţârâita, încălcând încă o dată secretul fiscal, în scopul intimidării celor care n-au capitulat şi nu s-au înscris în oastea de strânsură a supuşilor ei, unei fiţuici gratuite. Pe care, teoretic, o patronează un derbedeu penal alunecos care s-a furat reciproc cu Vântu de nici ei nu mai ştiu care şi cui datorează parale, dar despre care numai copiii de ţâţă nu ştiu că ea o controlează. Şi de unde sunt preluate, întru desăvârşirea execuţiilor publice, în aplauzele platinatei, de ospătarul de casă al unui securist care, după ce a găurit bugetul statului preţ de peste vreo sută de milioane de euro şi a fugit la studii în America, a fost întors în ţară de la punctul de comandă al statului major. Ca să slujească şi el, ca atâţia alţii, drept paj la curtea unei caricaturi de dictator spirtier şi diliu.

P.S. Leana lu’ Nicu juisa de plăcere când afla cine cu cine copula. După mai bine de 20 de ani, Leana lu’ Traian are plăcerea perversă de a afla cine şi cât câştigă…